1/2

cerul era prăbușit în întuneric
asemenea unei mame în salonul de urgențe
dumnezeu stătea dedesubt și aprindea stelele cu bricheta
una nu mai ardea, și-a îndesat-o în buzunar
cică era defectă voia să o repare mai târziu

oamenii galopau nebuni – erau atunci simple mușuroaie
lângă tălpile sale –
unii copacii atunci creșteau aveau suflete frumoase
el i-a operat doar cu un bisturiu
le-a scos inimile și le-a băgat în oameni
știa că a greșit calculele
dar nu mai avea ce face
a scos apoi câte o coasta din fiecare
a creat femeia
inima a împărțit-o la doi

 

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s