poem de o zi

când m-am trezit dimineață
unu făcea cu mâna la morți pe marginea drumului
părea un tip de treabă
până când o pasăre se opri lângă el și începu să-i vorbească
despre oameni sentimente poezie și puncte puncte
el părea să nu o bage în seamă
era fascinat de avioanele ce aruncau cu morți deasupra Kremlinului
inima îi bătea demențial
aproape ca la prima iubire
pe care a refuzat-o din motive profesionale

mai încolo perpendicular pe magazinul de vise al Ramonei
o gagică beton încerca să iasă din parcare
avea ceva gen șuvițe viu colorate / buze criminale /
sau orice altceva ce te face să dilești și să-ți dai palme
ca un claustrofob sub pătură
cred că se certase cu bărba-su
și-a bușit sentimentele în câteva locuri
el o înjura de la balcon

fra-miu stătea cocoțat cu femei-sa pe geam
trăgeau cu rândul dintr-un fel de țigară
se prosteau singuri evadați într-o lume a lor / în fine păreau fericiți
apoi au mers să facă dragoste
am tras și eu câteva fumuri
acele imagini cu gânduri luxate știi tu

alți oameni fugeau nebuni printre stelele ce deja au început să cadă
unu a făcut accident s-a izbit frontal într-o lumină
se uita la mine ciudat
eu încă nu îmi găseam cuvintele

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s